De ce mare parte dintre noi nu ne simțim împliniți în viață?

De când ne naștem, suntem în poziția de continuă învățare și acumulare experiențe.

Când suntem copii, învățatul este o joacă. Explorăm cu lejeritate, greșim cu aceeași lejeritate, ne lovim cu capul de o problemă și, încă o dată lejer, improvizăm o soluție pe moment. Și nu ne este teama de eșec pentru că, atunci, ne aflăm la vârsta când a o lua de la capăt este o încântare și nu o corvoadă.

Trăim cu toții într-un sistem care ne setează standarde și limite după niște nevoi sociale și economice de acum mai bine de un secol. Când Revoluția Industrială din Europa și America a dictat un anumit tip de competențe și atitudini necesare acestui nou proces de dezvoltare în care se afla umanitatea. Când focusul era eminamente pe creșterea cunoștințelor de ordin matematic, științific (chimie, fizică, biologie etc) și a abilităților verbale. Cred că ne aducem aminte cu toții, cei din generația „cu cheia de gât”, cum aveam de învățat cu precădere la anumite materii, care constituiau numărul cel mai mare de ore de studiu, în școală sau liceu: zece feluri de matematici, ore întregi de chimie și fizică, limba și literatura română și o limbă străină și prea puține elemente de studiu care să ne ajute să păstrăm mintea creativa, prolifică, proaspătă și plină de posibilități cu care ne naștem: muzică, sport, desen, lucru manual. Acestea erau o oră pe săptămână. Din păcate.

Pentru unii sistemul a funcționat. Pentru alții nu. De ce? Pentru că, mulțumesc lui Dumnezeu,  „suntem cu toții diferiți”- Mobexpert. Dacă ar fi înțeles mai mulți profesori și învățători acest lucru poate că ne-ar fi ajutat să ne descoperim mai devreme acel CEVA la care excelăm, în loc să ne facă să fim buni la toate. Există undeva scris că toți cei care am trecut prin acest sistem suntem realizați în viață, fericiți și mulțumiți și cu un grad ridicat de satisfacție personală? Să ridice mâna primul care consideră că sistemul edicațional sub care a crescut l-a dus pe culmile împlinirii profesionale sau personale.

Ce au uitat cei care crează acum curiculele de curs și grilele de programe de urmat la școală este că noi, oamenii, bipezii ăștia nebuni, nu avem DOAR 1 tip de inteligență pe care ne bazăm dezvoltarea ca indivizi!! Doar școlile particulare au mai început să perieze și să dezvolte alte și alte metode de educare a copilului în ultimii zece – douăzeci de ani.

Am fost binecuvântați de Dumnezeu cu mai multw tipuri de inteligență – 9 după Dr. Howard Gardner de la Universitatea Harvard – „Teoria Inteligențelor Multiple”, 1980).

  • INTELIGENȚA LINGVISTICĂ: Aceasta implică sensibilitatea la limbajul scris

    și vorbit, abilitatea de a învăța limbi străine, și capacitatea de a folosi limbajul pentru a atinge anumite scopuri. Avocații, oratorii, scriitorii și poeții sunt persoane cu inteligență lingvistică mare.

  • INTELIGENȚA LOGICO-MATEMATICĂ: Aceasta implică abilitatea de a

    analiza problemele în mod logic, îndeplini operații matematice și investiga subiecte stiințifice. Matematicienii, logicienii și oamenii de stiință dau dovadă de inteligență logico-matematică.

    Gardner scrie că aceste două tipuri de inteligență par a fi cele mai valorizate în sistemul de învățământ.

    Urmatoarele trei tipuri de  inteligență sunt notabile în mod deosebit în domeniul artelor.

  • INTELIGENȚA MUZICALĂ: Acest tip de  inteligență se referă la abilitățile în

    compunerea, redarea și aprecierea modelelor muzicale. Gardner afirmă în cartea sa că « dintre toate darurile cu care un individ este înzestrat, nici unul nu se manifestă mai devreme decât talentul muzical. »

  • INTELIGENȚA MOTRICĂ ȘI KINESTEZICĂ: Acesta se referă la potențialul

    unei persoane de a-și utiliza întregul corp sau părți ale corpului pentru a rezolva probleme sau confecționa produse. În timp ce este evident că dansatorii, actorii și sportivii au o mare inteligenșă de acest tip, Gardner sugerează că aceasta este importantă și pentru meșteșugari, chirurigi, cercetători de top, mecanici si alte profesii din domeniul tehnic.

  • INTELIGENȚA SPAȚIALĂ: Aceasta arată potențialul de a recunoaște și

    manipula caracteristici spatiale largi (de ex. navigatorii și piloții), ca și caracteristici spațiale extrem de fine (de ex. sculptorii, chirurgii, artistii grafici, arhitectii).

  • INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ: Aceasta denotă capacitatea unei

    persoane de a înțelege intențiile, motivațiile și dorințele altor persoane, și de a lucra în mod eficient cu alți oameni (oamenii din vânzări, profesorii și liderii politici au nevoie de o mare inteligență interpersonală).

  • INTELIGENȚA INTRAPERSONALĂ: Aceasta se referă la capacitatea de

    autoînțelegere și autocunoaștere a dorințelor, temerilor și capacitătilor personale, și folosirea acestor informații pentru reglarea propriei vieți.

    Câțiva ani mai târziu, după apariția primei versiuni a «Inteligențelor Multiple» Gardner a analizat posibilitatea evidențierii altor trei forme de inteligența, incluzând :

  • INTELIGENȚA NATURALISTĂ: Se aplică acelor persoane cu o mare

    cunoaștere a lumii vii (de ex. abilitatea de a identifica multe specii de floră și faună). Ele notează că, deși mulți copii arată un interes timpuriu pentru animale și dinozauri, doar câțiva arată un interes pronunțat și continuu pentru mediul natural.

  • INTELIGENȚA SPIRITUALĂ: Descrie acele persoane care sunt foarte

    interesate de experiențele și entitățile cosmice care nu sunt încă percepute cu simțurile clasice dar care sunt, totuși, extrem de importante pentru ființele umane.

  • INTELIGENȚA EXISTENTIALĂ: Aceasta, se pare, este abilitatea de localizare

    a unei persoane în « cele mai îndepărtate colțuri ale cosmosului – infinitul și

    infinitezimalul». Printre exemplele oferite de Gardner se numără capacitatea de a înțelege semnificația vieții, rostul morții, soarta ultimă a lumilor fizice și psihologice și experiența iubirii cosmice, necondiționate.

Dacă am descoperi de timpuriu care dintre aceste tipuri de inteligență reprezintă punctul forte al fiecăruia, cred că am avea șanse crescute să ne simțim împliniți cu ceea ce facem atât în viața personală, cât și în cea profesională.

Unii dintre noi trăiesc această șansă datorită unor părinți atenți, prezenți în viața copiilor lor, care au tăria și înțelepciunea să își ghideze copii în explorarea și dezvoltarea acestor daruri de la Univers sau Dumnezeu sau cum doriți să le spuneți. Cât timp salvat, vă gândiți? Discuții interminabile, momente prea multe de luptă ale copiilor cu presiunile ce vin de la „cei care știu mai bine despre ce este viața”, clipe de profundă frustrare și tristețe și sentimentul că nu sunt înțeleși.

Și nu numai la copii. La servici, dacă șefii ar fi educați prin școlile de management să valorizeze ce POATE un om am al lui și nu să insiste orbește pe ce NU POATE un om al lui, dacă ar fi educați cum să selecteze oamenii și să angajeze pe cei potriviți jobului și nu pe cei potriviți cu personalitatea proprie, dacă ar știi cum să evalueze și sa testeze performanțe, vă dați seama cu cât ne-am îmbunătății relațiile interumane și cu căt ar crește productivitatea? Wow!! Inzecit! Însutit! Înmiit!

Și atunci am trăi acea satisfacție a unei vieți cu sens care pentru multi dintre noi pare o utopie. Când talentul și pasiunea se întâlnesc, lucruri extraordinare pentru umanitate se întămplă! Și dacă nu am uita că Geniul din noi se ascunde doar după colț!

Life Coaching – vă ajută să învățați despre voi, pentru voi.

Comentarii (0)

Posteaza un comentariu